Mare Scriitor – Mare Coios

E prea frig ca sa scriu ceva complex si frumos de citit. Asa ca o sa ma rezum la cacaturi. De fel ma rezum la asa ceva. Fie aici, pe wordpress ,fie in real-life, mi-e tot una. Acum cel putin am o scuza. Sau mai multe… Sunt incredibil de nervos si m-am lasat de fumat. Ar fi trebuit „m-am lasat de fumat si de aceea sunt incredibil de nervos”, nu ? Eh bine, nu. Sunt incr de nerv din unele motive, m-am lasat de fumat din altele. Ceva legat de o angina pectorala sau cu i se mai spune. As iesi acum pe strada si as fute un picior in cap la prima persoana pe care o intalnesc, in asa fel incat, din inertie, ea sa se intoarca cu ranza-n sus, cum s-ar spune. Ori sunt eu bolnav, ori vad peste tot numai strumfi realizati. Ma uit la ei, ma uit la mine…ma uit la mine, ma uit la ei. Uite asta..facultate. Uite asta…are o carte editata. Uite-l si pe asta…il vad prea superior ca sa imi dau seama cu ce lucru imi este. Numai eu stau si fut menta…bai, deci o fut…atat de grav este; si nu fac nimic, nu scriu mai nimic, nu ma gandesc la nici un fel de viitor, am un job de cacat din care scot bani prea putini si imi petrec ziua spermandu-mi mintea cu cele mai extraordinare scenarii – Mare scriitor , Mare Coios.
Deci, cum spune batranul bolnav de cancer pulmonar, sa imi aprind totusi o tigara….